Îmi amintesc lungile vacanţe de vară, la bunici, la ţară. Singuri acasă cât era ziua de lungă. Maia şi taie erau la "colectiv", iar noi cu străbunica de vreo 80 ani acasă eram ca şi singuri, atâta doar că mai "lua seama" la noi, să nu facem cine ştie ce trăsnaie!

Nu ne întreba nimeni dacă am mâncat, dacă ne e foame, ce vrem să mâncăm... etc, atunci când voiam să mâncăm, mâncam ce găseam iar dacă nu găseam, ceream. Nu aveam frigider şi nici aragaz. Câteodată şi eu mă întreb cu ce trăiam? Şi-mi amintesc: dădeam ocol la grădina şi de prin toţi pomii luam ce se copsese la vremea aceea, prune, mere, caise, castraveţi, roşii, pe toate le mâncam acolo, pe loc, le rupeam şi le mâncam.