Miroase a ger, fum şi cârnaţi ... Şi tămâie. Dimineaţa când ne trezeam, geamurile erau tapetate cu flori de gheaţă şi ne trezeam în miros de tămâie. Bucatele erau frumos aşezate pe ştergarul de pânză, scrobit şi cusut de mână cu flori. Erau pregătite pentru împărţit. Întâi ne aminteam de morţii noştri şi apoi ne aşezam la masă.

Asta îmi amintesc de fiecare dată în ajunul Crăciunului. De bunicii mei dragi, simpli, liniştiţi şi cu vorbă domoală ...